miercuri, 12 ianuarie 2011

Obiceiuri de nunta la antreprenorii schiopi!

Lucrand si discutand cu multi patroni sau top manageri din Romania am constatat ca spusele lui Marshall Glodsmith sunt foarte adevarate si verificabile. La ele am mai adaugat si eu cateva - poate avand doar o tenta mioritica, desi ma indoiesc serios ca aceste obiceiuri sunt numai ale Romanilor.
1. Managerii de top sau antreprenorii - ca sa nu le spunem patroni - se cred unii, invincibili. Ma refer mai ales la cei cu o vechime in "meserie" de cel putin 7-10 ani. Extrapoleaza succesul lor de "ieri" si pentru "maine" fara sa se gandeasca ca unele lucruri totusi se schimba. Inclusiv ei. Vorba lui Marshall: "Ce te-a adus aici, nu te va duce dincolo."
Chinezii mai au si ei - cum se putea altfel - o zicere: " In fiecare succes se afla germenul esecului". Evident, deoarece avem tendinta de a ne relaxa, odata ajunsi "in varf". Lumea e a noastra si nimeni nu mai are ce sa ne faca! Am devenit semizei! Pina cand competitia ne va dovedi contrariul. Si negresit o face de fiecare data.
2. Directorii de top sunt foarte competitivi. Vor sa aiba dreptate numai ei. Vor sa aibe ei ultimul cuvint. Macar acolo in firma, mai ales daca acasa "nu au loc". Tot timpul cred ca lucrurile trebuie sa fie imbunatatite. Chiar si atunci cand nu are nici un rost. Uita ca daca cineva vine la tine cu o idee, o face pentru ca ii place sa lucreze in firma ta, tine la colegii lui si poate chiar si la tine, dar nu are nevoie decat sa-i apreciezi efortul si sa-i multumesti, nu sa-i spui: " Da, e foarte bine, dar stii...daca ai mai adauga si asta....si asta...ar fi si mai bine!" Omul va fi total demotivat si evident ca nu mai are nici un chef sa aplice ideea lui....care intre timp - multumita "desteptaciunii" tale, a devenit a ta si nu a lui. Pe o scara de la 0 la 10 cat chef credeti ca mai are angajatul sa-si puna ideea in aplicare?
3. Simt nevoia sa arate mereu si cu orice chip cat sunt de destepti, cat de multe cunosc ei. Uita ca pozitia pe care o au nu are de-aface cu "desteptaciunea" lor si nici cu IQ-ul. Un vechi proverb arab spunea:"Daca vrei sa ai dreptate mereu, vei imbatrani singur". Nimeni nu vrea sa stea cu cineva care are mereu dreptate!
4. Dezvolta un spirit de "super-controler". Vor sa stie tot ce se intampla in firma si nu de putine ori se iluzioneaza ca asa si este. Ca stiu totul in firma. Desi evidenta si bunul simt ne spun ca nu este asa. Dar in dorinta lor desarta ii chinuie pe multi.
5. Se invata repede sa castige mult si usor. Iau asta apoi ca pe o regula sau ca ceva ce li se cuvine in mod automat. Uita ca orice business nou la inceput are o rata mare de crestere dupa care curba cresterii se aplatizeaza. Orice descrestere ii sperie de moarte si-i baga in panica.
6. Din postul de "zei" ai business-ului ii judeca pe toti si toate lucrurile. Emit aceste judecati cu nota de sentinte definitive ceea ce ii face pe ceilalti sa se retraga din discutii sau dezbateri.
7. Uita sa invete sau li se pare ca nu mai au ce invata. Desi chiar si cand isi trimit echipele de management la cursuri nu se preocupa de ceea ce invata ei sau nu le da prin cap sa se alature lor. Ei sunt "ZEI" iar acestia nu pot sa arate ca nu stiu ceva sau ca au si ei slabiciunile lor. Ei sunt perfecti. Ei nu au timp niciodata! Oricum, nu pentru ceva atat de vulgar, precum invatatul.
8. Se panicheaza usor cand lucrurile nu merg asa de bine si incep "sa scuture copacul" din ce in ce mai tare. Apoi este nedumerit de ce "aia din copac" au amutit sau au mutrele speriate. Panica este ceea ce ii si "omoara" de fapt de cele mai multe ori.
9. Pe de alta parte, uneori cind lucrurile nu merg asa de bine, refuza sa vada evidenta chiar si atunci cind le este adusa la cunostinta de oamenii lor cei mai apropiati. Daca in ei nu mai au incredere, atunci in cine mai au? Paranoia sta la panda si chicoteste.
10. Daca sunt intrebati ce nemultumiri au fata de angajatii lor cei mai apropiati, vor incepe sa-i critice pe toti directorii sau pe cei mai multi dintre ei. Fiecare dintre ei au un defect pe care nu-l pot trece cu vederea. Oare ce se asteptau? Sa angajeze oameni perfecti? Daca ii intrebi: "Dar pe ei cine i-a angajat?". Vor da din colt in colt si iti vor explica ca nu au avut incotro, ca "toanta de la HR" i-a angajat...ca nu mai sunt oameni buni pe piata, ca toti pleaca, ca ei nu are destui bani sa-i plateasca pe cei buni si lucreaza cu "ce gaseste"...
11. Vor sa fie iubiti de angajati. Nimic mai idiot decat asta. Femeile se descurca mai bine la capitolul asta, fiindca pentru ele iubirea sau sentiimentul de mama e mai bine definit. Barbatii se descruca mai greu. Oricum li pare mereu ca nu au facut totul pentru copiii lor, fie ei naturali sau cei inchipuiti, de la birou sau fabrica. Nu se hotarasc daca sunt sefi sau tati.
12. Nu conteaza ce stii, conteaza pe cine stii! Nu conteaza ce competente ai, ci daca stii cui sa dai spaga. Influenta si sistemul relational primeaza in sistemul de business puternic poluat de o recesiune financiara generata de coruptie si incompetenta.